M E D I E R E versus C O N C I L I E R E
= pledoarie pentru mediere =
In anul 2006, Ministerul de Justitie a reusit prin implementarea Planului de Reforma sa creeze un punct de plecare pentru degrevarea instantelor prin introducerea medierii ca metoda de solutionare a disputelor pe cale amiabila.
Astfel, in luna mai a aparut Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, iar in toamna anului 2006 a fost constituit primul Consiliu de Mediere, ai carui membrii au fost validati de catre Ministrul Justitiei.
Consiliul de Mediere, prin efortul si dedicatia membrilor sai a reusit sa creeze sistemul de aplicare a medierii in Romania
Au fost autorizati si au fost avizate formele de exercitare ale primilor mediatori in Romania
Interesul pentru acesta modalitate de solutionare a disputelor precum si pentru profesia de mediator este in continua crestere.
Pentru dezvoltarea aplicarii medierii in relatia cu sistemul judiciar si pentru ca medierea sa devina o alternativa reala de solutionare a disputelor cu efecte imediate in degrevarea instantelor de judecata din Romania, este nevoie de promovarea acestei modalitati de rezolvare a disputelor, de educarea mediului juridic (judecatori, procurori, avocati, consilieri juridici, executori etc), a justitiabililor si nu in ultimul rand este necesar ca Procesul de mediere sa se impuna in realitatea juridica romana ca faza prealabila a procesului de judecata.
In Codul de Procedura Civila la Art. 720¹ gasim reglementata procedura concicilierii, drept metoda de solutionare amiabila a cauzelor comerciale. Regulile de procedura continute in Capitolul XIV al Codului de Procedura Civila dau contur unei proceduri prealabile prin care s-a dorit asigurarea unui cadru legislativ care sa incurajeze partile sa incerce solutionarea conflictului pe cale amiabila, inainte de a se adresa instantei.
Textul articolului 720¹ din Codul de
(1) In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
(2) In scopul aratat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin inmanarea inscrisurilor sub semnatura de primire.
(3) Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.
(4) Rezultatul concilierii se va consemna intr-un inscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecarei parti.
(5) Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a dat curs convocarii prevazute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare in judecata.
Articolul 720¹ C.pr.civ. este cel cu care debuteaza Capitolul XIV (Dispozitii privind solutionarea litigiilor in materie comerciala) al Cartii a VI-a (Proceduri speciale). Acest capitol a fost introdus in Codul de procedura civila prin art. I pct. 224 din OUG nr. 138/2000 si reglementeaza o procedura speciala, aplicabila proceselor si cererilor in materie comerciala.
Procedura concilierii directe in materie comerciala a provocat si a intretinut discutii atat in doctrina, cat si in practica, aceste confruntari purtandu-se in jurul caracterului obligatoriu ori facultativ al acestei proceduri. Exista insa o opinie, pe care o impartasim, in sensul acordarii si recunoasterii caracterului facultativ al procedurii prealabile instituite prin dispozitiile art. 720¹ C.pr.civ., procedura concilierii fiind conturata in jurul ideii de acord si vointa comunca a partilor, desi majoritar este curentul de opinie potrivit caruia legiuitorul a reglementat prin intermediul art. 720¹ C.pr.civ. o procedura obligatorie.
Independent de aceste considerente, atat doctrina, cat si practica sunt dominate de ideea ca procedura concilierii este obligatorie, iar nu facultativa. Aceasta realitate nu poate fi decat favorabila demersului la care ne-am angajat, in pledoaria impunerii medierii ca procedura prealabila a procesului de judecata.
Dorim sa subliniem faptul ca procedura concilierii directe exista ca procedura prealabila in materia Dreptului Comercial, si militam pentru adoptarea medierii ca alternativa de solutionare a disputelor pe cale amiabila aplicabila in orice domenii si impunerea acesteia ca faza prealabila procesului de judecata.
Din interiorul sistemului se resimte si se reclama in permanenta aglomerarea instantelor. Magistratul, si ne referim prin aceasta la intreg sistemul judiciar bugetar, este afectat in munca sa de faptulu ca timpul pe care il poate aloca studierii si solutionarii unui dosar este de mult prea multe ori prea scurt. Sunt situatii in care un judecator are de studiat si 100 de dosare pe zi, majoritatea acestora fiind conflicte usor de solutionat prin mediere.
Incepand cu era modernizarii si schimbarilor din justitie, legiuitorul si-a propus mereu degrevarea instantelor de judecata, prin introducerea si promovarea metodelor de rezolvare alternativa a conflictelor. Astfel, sunt regelementate arbitrajul civil si comercial, concilierea si, mai nou, medierea. Pledoaria pentru mediere este insa jusitificata de reglementarea recenta si moderna a acesteia in peisajul juridic romanesc, de aplicarea acestei metode cu mare succes in toate tarile civilizate si cu traditie juridica din lume, de rezultatele excelente care se pot obtine prin aplicarea si implementarea acestui proces.
Nu trebuie uitat nici faptul ca dreptul de acces la o instanta are ca obligatie corelativa indatorirea statului de a asigura functionarea, prestarea serviciului public al justitiei. Din acest punct de vedere, statul nu poate refuza sa judece (daca nu s-a parcurs procedura prealabila) pe motiv ca nu sunt fonduri, sedii, judecatori, ori pe motiv ca deja sunt prea multe cauze.
Prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmarit sa transpuna in practica principiul celeritatii solutionarii litigiilor dintre parti - mai pregnant in materie comerciala - si sa degreveze activitatea instantelor de judecata.
Intr-adevar, potrivit Art. 720/6 C. pr. civ., cauzele comerciale se vor solutiona cu precadere si cu celeritate. Este de inteles vointa legiuitorului stiut fiind faptul ca in comert timpul inseamna bani. Dar trebuie sa observam ca aceasta reglementare este edictata in favoarea creditorului, a reclamantului. Ori, in aceste conditii, nu poate parea decat cel putin nedreapta respingerea actiunii pentru simplul motiv ca reclamantul nu a parcurs procedura solutionarii amiabile.
De cele mai multe ori, reclamantul comerciant apeleaza direct la instanta deoarece cunoaste cel mai bine reaua credinta a debitorului sau, deoarece urmareste obtinerea unui titlu executoriu pentru realizarea creditului in cel mai scurt termen.
Procedura concilierii directe este reglementata, in opinia noastra, printr-o norma dispozitiva, de ordine privata, care creeaza cadrul pentru o solutionare amiabila a diferendelor. Prin aceasta reglementare, reclamantul este incurajat sa opteze pentru solutionarea cauzei in afara salii de judecata. Norma legala din Art. 720¹ C. pr. civ. se constituie intr-o incercare a legiuitorului de a responsabiliza justitiabilii. Dar daca reclamantul comerciant, care isi cunoaste cel mai bine cocontractantul, apreciaza ca doar instanta ii poate ajuta in realizarea cu celeritate a creditului, consideram ca ar trebui sa interpretam optiunea reclamantului ca un semn de incredere in justitie.
Medierea vine insa ca modalitate de degrevare a instantelor judecatoresti si a celorlate organe judiciare (Politie, Parchet) in toata materia dreptului roman, atat in comerical cat mai ales in civil, penal, si in toate celelalte ramuri ale dreptului.
Partile in conflict, indiferent de natura juridica a acestuia, pot incerca rezolvarea problemelor lor prin mediere atat inainte de sesizarea organelor judiciare cat si pe parcursul desfasurarii procedurilor judiciare.
Este de asteptat ca, dat fiind gradul scazut de cunoastere a acestei modalitati de solutionare sau chiar necunoastere a existentei acestei alternative, partile in disputa sa acceseze calea cunoscuta de rezolvare : apeleaza la Politie, Parchet si Instante judecatoresti.
Din acest considerent, credem ca un instrument eficient de promovare a medierii si educare a justitiabililor si a mediului juridic cu privire la această modalitate de soluţionare sunt introducerea medierii ca faza prealabila de solutionare a disputelor, si introducerea de norme aplicabile medierii in Codurile de procedura.
Este adevarat faptul ca exista prevederi exprese in Legea nr. 192/2006 privind aplicarea medierii pe parcursul unui litigiu civil aflat pe rolul instantelor judecatoresti. Din pacate, Legea nr. 192/2006 este una din legile speciale, care se pierde in tumultul legilor din Romania
Gradul de cunoastere a medierii atat in mediul juridic cat si in mediul de afaceri, in cadrul partenerilor sociali, al autoritatilor publice (Primarie, Prefectura, Inspectorat scolar etc.), in mediul asociativ si universitar este foarte scazut, medierea nu este cunoscuta, iar mediul juridic, in special mediatorii autorizati, au sustinut necesitatea introducerii medierii in codurile de procedura, care sunt „carţi de căpătâi” pentru organele judiciare in solutionarea litigiilor.
Din acest considerent credem că în Codurile de procedura civilă si penala este de dorit să se regăsescă şi prevederi exprese privind procedura de solutionare prin mediere a litigiilor civile si penale, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Înscrierea medierii in Codurile de procedura civilă si penala va contribui atât la cunoaşterea acestei metode de rezolvare a disputelor cât si la creşterea credibilităţii eficienţei medierii prin aşezarea acesteia alături de alte metode alternative de solutionare a disputelor (exp. : arbitraj). S-ar înlătura astfel multe din temerile şi nedumeririle justiţiabililor legate de valabilitatea acordului partilor in dispută rezultat din mediere („îl recunoaşte judecătorul?”) sau valoarea acordului (întărirea acestuia prin hotărârea prin care se încuviinţează acordul / învoiala părţilor).
Astfel, se vor putea maximiza şansele degrevării instanţelor prin soluţionarea litigiilor prin mediere, avantajele fiind evidente : celeritatea proceselor si economisirea resurselor instantelor precum si stabilitatea hotarârilor pronunţate în baza acordului părţilor în dispută.
medierea, ca faza prealabila de solutionare a disputelor pe cale amiabila ar trebui sa fie utilizata si in cazurile care au ca obiect infractiuni pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala ( exp. : Art. 180 C. Penal - Lovirea sau alte violente, Art. 181 C. Penal - Vatamarea corporala, Art. 184 C. Penal - Vatamarea corporala din culpa, Art. 192 C. Penal - Violarea de domiciliu, Art. 193 C. Penal - Amenintarea, Art. 195 C. Penal - Violarea secretului corespondentei, Art. 196 C. Penal - Divulgarea secretului profesional, Art. 199 C. Penal - Seductia, Art. 210 C. Penal - Pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila, Art. 213 C. Penal - Abuzul de incredere, Art. 217 C. Penal – Distrugerea, Art. 220 C. Penal - Tulburarea de posesie, Art. 305 C. Penal - Abandonul de familie, Art. 307 C. Penal - Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului, Art. 320 C. Penal - Tulburarea folosintei locuintei) .
Totodată considerăm că, prevederile Legii nr. 192/2006 privind restituirea taxei de timbru in cazul solutionării prin mediere a litigiului civil vor încuraja aplicarea medierii pe parcursul procesului civil. Dar, acestă prevedere trebuie sa fie promovata si cunoscută pentru a fi regasita in practica judiciara.
Concilierea este si ea considerata o metoda de solutionare a disputelor, dar care nu are ca principal scop imbunatatirea, restabilirea unei relatii intre partile aflate in disputa, rezultatul medierii fiind acela de imbunatatire si restabilire a unei relatii intre partile aflate in disputa, ajungerea la un acord, si de ce nu împăcarea părţilor.
Desi degrevarea instantelor este un obiectiv important, scopul reglementarilor privind utilizarea medierii ca metoda prealabila de solutionare a disputelor pe cale amiabila, trebuie sa fie in primul rand acela de a fi eficient pentru parti, in folosul acestora, respectand voina acestora.
De lege ferenda, militam pentru introducerea medierii ca faza prealabila obligatorie procesului de judecata.
De aceea sunt importante reglementari specifice de aplicare a medierii, pentru anumite domenii, justificat si distinct. Pentru ca medierea in relatie cu sistemul judiciar sa reprezinte o modalitate de solutionare de succes este necesara informarea si educarea publica, prin efortul concertat al reprezentantilor autoritatilor, societatii civile si ai mediului juridic .
Medierea este la inceput de drum in Romania
Camera Mediatorilor Iasi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu