
Aceasta este forma finala a modificarilor aduse Legii 192/2006.
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTAŢILOR SENATUL
LEGE
pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind
medierea
şi organizarea profesiei de mediator
Parlamentul
României adoptă
prezenta lege.
Art. I. – Legea nr.
192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei
de mediator,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006,
cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează:
1.
Alineatul (1) al articolului 2 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 2. -
(1) Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau
persoane
juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind
medierea,
inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în
vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de
familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute
de prezenta lege. Dispoziţiile art. 182 alin. (1) pct. 1 lit. e) din Codul de
procedură civilă rămân aplicabile în mod corespunzător.”
2. Partea
introductivă a articolului 7 se modifică şi va avea
următorul
cuprins:
„Art. 7. -
Poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ
următoarele
condiţii:”
3.
Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 10 -
Instituţiile şi celelalte persoane juridice care desfăşoară,
conform art.
9, programe de formare profesională a mediatorilor se înscriu de către
Consiliul de mediere pe o listă, care va fi pusă la dispoziţie celor interesaţi
la sediul său, al instanţelor judecătoreşti şi al autorităţilor administraţiei
publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de
Internet a acestuia.”
4.
Alineatele (3) şi (4) ale articolului 17 se modifică şi vor avea
următorul
cuprins:
„(3)
Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari şi 3 membri
supleanţi,
aleşi prin vot direct şi secret de mediatorii cu drept de vot, în
condiţiile
prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a
Consiliului
de mediere.
(4) Mandatul
membrilor Consiliului de mediere este de 4 ani.”
5.
Alineatul (1) al articolului 18 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 18. -
(1) Consiliul de mediere va alege un preşedinte şi un
vicepreşedinte
şi va desemna dintre membrii săi o comisie cu activitate
permanentă,
care pregăteşte lucrările Consiliului de mediere. Durata
mandatului
membrilor comisiei este de 2 ani.”
6.
Alineatul (2) al articolului 19 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2)
Şedinţele Consiliului de mediere se desfăşoară în prezenţa a cel
puţin 7
membri şi sunt publice, cu excepţia cazului în care membrii săi
hotărăsc
altfel.”
7.
Litera m1) a articolului 20 se modifică şi va avea
următorul
cuprins:
„m1) organizează
alegerile pentru următorul Consiliu de mediere şi
elaborează procedurile
de organizare a alegerilor. Declanşarea procedurii de organizare a alegerilor
se face cu 6 luni înainte de expirarea mandatului Consiliului de mediere la
acea dată;”
8.
Alineatul (4) al articolului 58 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(4) În cazul
în care conflictul mediat vizează transferul dreptului de
proprietate
privind bunurile imobile cât şi a altor drepturi reale, partaje şi cauze
succesorale, sub sancţiunea nulităţii absolute, acordul de mediere redactat de
către mediator va fi prezentat notarului public sau instanţei de judecată,
pentru ca acestea, având la bază acordul de mediere, să verifice condiţiile de
fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic
sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale.
Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor
de fond şi de formă, notarul public sau instanţa de
judecată,
după caz, putându-le aduce modificările şi completările
corespunzătoare
cu acordul părţilor.”
9. După
alineatul (4) al articolului 58 se introduce un nou alineat,
alineatul
(41), cu
următorul cuprins:
„(41) Mediatorul
este ţinut de obligaţiile prevăzute la alin. (4) şi în cazul în care prin
acordul de mediere se constituie, se modifică sau se stinge orice drept real
imobiliar.”
10.
Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 59. -
(1) Părţile pot solicita notarului public autentificarea, în
condiţiile
legii şi cu respectarea procedurilor legale, a înţelegerii lor.
(2) Părţile
se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere,
îndeplinind
procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor.
Competenţa aparţine fie judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are
domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul, oricare dintre părţi, fie
judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat
acordul de mediere. Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea
părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în
condiţiile legii. Dispoziţiile art. 432-434 din Codul de procedură civilă se
aplică în mod corespunzător.”
11. După
articolul 59 se introduc două noi articole, articolele 591 şi
592, cu
următorul cuprins:
„Art. 591. - Dacă acordul
de mediere se referă la o cauză succesorală şi
a intervenit
înainte de eliberarea certificatului de moştenitor, competenţa aparţine
notarului public, conform legii.
Art. 592. - Cererea
adresată instanţei, privind pronunţarea unei hotărâri
care să consfinţească
înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere este scutită de plata
taxei judiciare de timbru, cu excepţia cazurilor in care acordul de mediere
priveşte transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, a altor
drepturi reale, partaje si cauze succesorale.”
12. La
Capitolul V, titlul Secţiunii a 5-a se modifică şi va avea
următorul
cuprins:
„SECŢIUNEA
a 5-a
Medierea
în cazul unui litigiu pe rolul instanţelor de judecată”
13. După
articolul 60 se introduce un nou articol, articolul 601, cu
următorul
cuprins:
„Art. 601.- (1) În
litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii
sau al altei
forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau
partea
interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de
informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele
materii:
a) în
domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă
existenţa
unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu
defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a
existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între
consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute
în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei
consumatorilor;
b) în materia
dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64;
c) în
domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de
hotare,
precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;
d) în
domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată
răspunderea
profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi
speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e) în
litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea
contractelor
individuale de muncă;
f) în
litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia
litigiilor în
care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a
procedurii de
insolvenţă, a acţiunilor referitoare la Registrul Comerţului şi a cazurilor în
care părţile aleg să recurgă la procedurile prevăzute la art. 999 - 1018 din
Codul de procedură civilă;
g) în cazul
infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în
mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi împăcarea părţilor înlătură
răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut
sau a fost identificat, cu condiţia ca victima să îşi exprime consimţământul de
a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul.
(2) În sensul
alin. (1), dovada participării la şedinţa de informare
privind
avantajele medierii într-o anumită materie se face printr-un
proces-verbal
de informare eliberat de mediatorul care a realizat
informarea.”
14.
Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 61.-
(1) În cazul în care conflictul a fost dedus judecăţii,
soluţionarea
acestuia prin mediere poate avea loc din iniţiativa părţilor sau la propunerea
oricăreia dintre acestea, ori la recomandarea instanţei, cu privire la drepturi
asupra cărora părţile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect
soluţionarea în tot sau în parte a litigiului. Mediatorul nu poate solicita
plata onorariului pentru informarea părţilor.
(2) La închiderea
procedurii de mediere, mediatorul este obligat, în
toate
cazurile, să transmită instanţei de judecată competente acordul de
mediere şi
procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic
dacă părţile au ajuns la o înţelegere sau doar procesul-verbal de încheiere a
medierii în situaţiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. b) şi c).”
15.
Alineatele (1) şi (2) ale articolului 63 se modifică şi vor avea
următorul
cuprins:
„Art. 63. –
(1) În cazul în care litigiul a fost soluţionat pe calea
medierii,
instanţa va pronunţa, la cererea părţilor, cu respectarea condiţiilor legale, o
hotărâre, dispoziţiile art. 432-434 din Codul de procedură civilă fiind
aplicabile în mod corespunzător.
(2) Odată cu
pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea
părţii
interesate, restituirea taxei judiciare de timbru, plătită pentru
învestirea
acesteia, cu excepţia cazurilor în care conflictul soluţionat pe calea medierii
este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept
real asupra unui bun imobil, partaje şi cauze succesorale.”
16. După
alineatul (2) al articolului 63 se introduce un nou alineat,
alineatul
(21), cu
următorul cuprins:
„(21) - Instanţa
de judecată nu va dispune restituirea taxei judiciare de
timbru
plătită pentru învestirea acesteia, în cazul în care conflictul soluţionat este
legat de o cauză succesorală pentru care nu s-a eliberat certificatul de moştenitor.”
17.
Alineatul (1) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 64.-
(1) Pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi
privitoare
la:
a)
continuarea căsătoriei;
b) partajul
de bunuri comune;
c) exerciţiul
drepturilor părinteşti;
d) stabilirea
domiciliului copiilor;
e)
contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;
f) orice alte
neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire
la drepturi
de care ei pot dispune potrivit legii.”
18. După
alineatul (1) al articolului 64 se introduce un nou alineat,
alineatul
(11), cu
următorul cuprins:
„(11) Acordurile
de mediere încheiate de părţi, în cauzele/conflictele
ce au ca
obiect exerciţiul drepturilor părinteşti, contribuţia părinţilor la
întreţinerea
copiilor şi stabilirea domiciliului copiilor, îmbracă forma unei hotărâri de
expedient.”
19. Alineatul
(3) al articolului 70 se abrogă.
20.
Alineatul (5) al articolului 70 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(5) Pentru
soluţionarea cauzelor penale în baza acordului încheiat ca
rezultat al
medierii, mediatorul este obligat să transmită organului judiciar acordul de
mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format
electronic dacă părţile au ajuns la o înţelegere, sau doar procesul-verbal de
încheiere a medierii în situaţiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. b) şi
c).”
21.
Alineatul (2) al articolului 72 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2)
Persoanele care au absolvit sau care, la intrarea în vigoare a
prezentei
legi, urmează un curs de formare profesională a mediatorilor în ţară ori în
străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7 lit. a)-e), pot
solicita autorizarea ca mediator, în condiţiile prezentei legi, având obligaţia
prezentării documentelor care atestă programa de formare parcursă. Consiliul de
mediere va decide autorizarea după evaluarea conţinutului programei de formare
prezentate, inclusiv a duratei pregătirii.
Dispoziţiile
art. 8 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.”
22.
Alineatul (2) al articolului 74 se abrogă.
23.
Articolul 75 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 75. -
Avocaţii, notarii publici, precum şi membrii altor profesii
liberale care
dobândesc calitatea de mediator potrivit prevederilor prezentei legi pot
desfăşura activitatea de mediere la sediul unde îşi exercită activitatea de
bază.”
Art. II. - Prezenta
lege intră în vigoare la 1 octombrie 2012, cu
excepţia
dispoziţiilor art. 601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea
profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu
modificările şi completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare la
6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Art.
III. -
Dispoziţiile art. 17 alin. (4) şi ale art. 18 alin. (1) din Legea
nr. 192/2006
privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu
modificările
şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi
completările
aduse prin prezenta lege se aplică şi mandatelor în exerciţiu la data intrării
în vigoare a prezentei legi.
Art. IV.
-
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei
legi, Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi
completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al
României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Art. V. - În termen
de 60 de zile de la republicarea Legii nr. 192/2006
privind
medierea şi organizarea profesiei de mediator în Monitorul Oficial al României,
Partea I, Consiliul de mediere va adopta statutul profesiei de mediator şi
modificările şi completările Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Consiliului de mediere.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor
art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României,
republicată.
PREŞEDINTELE
CAMEREI
DEPUTAŢILOR
PREŞEDINTELE
SENATULUI
Roberta
Alma Anastase Vasile Blaga
Bucureşti,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu