ALEGERI
Florentina Costas |
In ultimele zile am observat o foarte mare agitatie in lumea medierii . Motivul : alegerile!
Si a inceput batalia pentru putere si dominatie pe” o piata”
de zice-se cateva milioane de euro obtinute din formare mediatori .Am fost
bombardata cu invitatii, sms-uri , indrumari si solicitari de vot venite din
toate colturile de la diversi indivizi , care calare sau nu pe Rosinante
, doreau sa ma apere si sprijine precum”cavalerul tristei figure” pe Dulcineea
lui.
Cum nu prea am stofa de Dulcineee , si ,prin urmare, nu-mi pot imagina o lume in care sa ma apere d-na Chiorean (Pop) sau altcineva , dupa cum
mi s-a promis in sms-urile trimise , ci seman mai mult cu Mita Baston , chiar
daca nu sunt ploiesteanca si prin vinele mele nu curge sangele martirilor de la
unspce’ fevrarie , am decis ca ma pot apara si singurica.
Asadar, sa purcedem:
Am fost in urma cu cativa ani extrem de implicata in
fenomen . “Retragerea “ mea a fost o decizie personala datorata dorintei
mele acerbe de a deveni mama si sentimentului de inutilitate pe care il aveam
privind la eforturile mele de a explica medierea, in maniera in care o
intelesesem eu , si obtuzitatii celor pe care ii credeam factori
decizionali fata de orice idee ce nu le apartinea , in cazul fericit , sau fata
de orice idee in genere , in majoritatea situatiilor.
Recunosc ca nu am avut nici rabdarea , nici tactul necesar , deci nu ma consider in vreun fel nedreptatita sau victima a altora.
O prezentare a viziunii mele despre mediere i-am promis
d-lui Dediu de ceva luni bune, insa nu am reusit sa o formulez deoarece dupa ce
atingi culmea fizicii , orice ora de somn ti se pare pretioasa. Mai exact , cu
mila Domnului si sprijinul medicilor, am reusit sa devin mama unui”
perpetuum mobile “, pe care l-am botezat chiar “Mila lui Dumnezeu!”( in
traducere Ioan).
Acum exista doua minuni ce nu se opresc in Romania : pila
Karpen si pustiul meu.
Profitand de un mic ragaz , enumeram:
-Organizarea corpului profesional al mediatorilor
intr-un sistem organizatoric similar celorlalte profesii liberale (ex:notari,
avocati,experti etc.) Mai exact o structura de decizie piramidala , care sa
functioneze cu filiale unice la nivel judetean(ex. Baroul, camera
notarilor ,camera executorilor judecatoresti) si structura de conducere
cu reale atributii la nivel central.
Practica a dovedit ca aceasta este unica structura
functionala adaptata conducerii unor profesii liberale , in alte tari europene
organizarea este similara si nu vad de ce trebuie noi sa “inventam apa calda”
cu atat mai mult cu cat am dovedit prin organizarea de pana in prezent ca nu am
prea fost in stare.
-Redactarea unei legi cadru a medierii si a unui
statut al profesiei , in concordanta cu legea . Apreciez ca pentru a
redacta o atare lege se impune sa se apeleze si la opiniile unor juristi
realmente pregatiti (care sa fi lucrat in instante iar nu la Grivita ,
Semanatoarea, Otelul Rosu, etc., care mai apoi sa se mandreasca cu ce fier
beton “beton” stiu ei turna).Este necesar ca la redactarea unei legislatii in
domeniu sa se cunoasca foarte bine si sa se tina cont de legislatia existenta
in domeniile conexe, in special in domeniul procedurii civile si penale , cu
care aceasta legislatie trebuie sa se armonizeze.
Personal apreciez ca se impune instituirea medierii
evaluative , asa cum functioneaza aceasta in S.U.A. , medierea facilitativa
fiind inutila si chiar ilegala in conditiile in care nu toate partile
sunt asistate de un jurist care sa le explice pe larg consecintele juridice ale
deciziilor lor pe termen scurt, mediu si lung , partile aflandu-se in atare
conditii intr-o pozitie de clara inegalitate. Pe de alta parte scoala de
formare actuala nu ne pregateste cu adevarat pentru medierea facilitativa , nu
ne ofera notiuni de comunicare , tehnici de negociere ,elemente de incadrare
profil psihologic,elemente de limbaj nonverbal si in esenta nu ne ofera
nimic util in opinia mea, iar notiunile de baza in domeniile mai sus expuse
apreciez ca sunt esentiale in vederea derularii a unei medieri facilitative.
(Cum sa poti identifica tu nevoile si interesele unei persoane , daca nu poti
identifica limbajul nonverbal al acesteia si nu o poti deschide spre comunicare
verbala!)
-Instituirea unei forme de pregatire profesionala initiale
si continue, in cadrul unui institut afiliat Consiliului de Mediere , care sa
asigure serviciile de formare la nivelul intregii tari , cu constituirea a
cateva filiale , la nivel de regiuni istorice. Formatorii sa aiba statut
de angajati cu salarii negociate si sporuri plafonate , fara conexitate cu
numarul cursantilor , astfel incat sa nu mai existe tentatia adunarii a cat mai
multe “vite furajate” care sa “scoata banu’”.
Formatorii sa fie clar specializati in domeniul prezentat
(ex. Comunicare non verbala, psihologie, tehnici de negociere) , avand
competente si specializari in psihologie , comunicare ,etc., acestia nemaifiind
alesi dupa numarul de acorduri de mediere fictive incheiate intre mama lu’
varu’ si bunica lu’ amanta’, cu ocazia zilei de nastere a lu’ nasu’ Pantelica.
Structurarea cursului de formare ca un adevarat curs
postuniversitar , pe durata a cel putin 6 luini .cu materii obligatorii
pentru toti cursantii (psihologie, comunicare ,etc.) iar pentru cei fara studii
juridice cu materii suplimentare din domeniul procedurii si a dreptului
fundamental , aspectele conexe cu medierea si necesare in vederea incheierii
acordurilor de mediere.
Profesorii nu trebuie sa fie mediatori ci specialisti in
materiile pe care le vor preda. Mediatorii pot preda doar cursuri de practica
in mediere si spete , nicidecum cursuri de comunicare sau negociere daca nu au
studii universtare in acel domeniu.
-Numarul profesorilor din cadrul institutului ce se
pot regasi in conducerea consiliului trebuie limitat la 1/3 din numarul total
al membrilor conducerii ,prin lege.
Desigur toate aceste idei necesita o expunere mai ampla si o
argumentatie , insa sunt ideile mari pe care consider ca s-ar putea structura o
institutie viabila a medierii.
Cat priveste lupta pentru conducerea profesiei ,
acesta ar trebui in situatia ideala (in care nu apreciez ca ne gasim) sa
se subordoneze dorintei de a indruma aceasta profesie intr-o directie clara.
Ori, in prezent suntem într-o corabie in deriva in care formatorii doar se straduiesc
sa adune cat mai multi “fraieri” pe care “sa ii abureasca” ca ii
pregatesc in ceva ipotetic, ei personal fiind in marea lor majoritate pregatiti
in nimic concret si aplicat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu