Părţile, persoane fizice sau persoane juridice, pot apela la un mediator în orice moment, atât înainte de a ajunge la instanţă, cât şi după declanşarea unui proces, însă nici o persoană nu poate fi constrânsă să accepte procedura medierii. Iniţial, a fost propus un proiect de lege care să prevadă obligativitatea justiţiabililor de a apela, pentru anumite litigii, la serviciile unui astfel de "pacificator". Proiectul a căzut, însă, în Senat, parlamentarii argumentând că nu există suficienţi mediatori.
În România, la ora actuală, potrivit informaţiilor furnizate de preşedintele Uniunii Naţionale a Mediatorilor din România (UNMR), avocatul Zeno Şuştac, funcţionează 1.100 de mediatori. În momentul în care numărul acestora va ajunge la 3.000, cifra stabilită de parlament, se va depune un nou proiect, care va prevedea obligativitatea pentru justiţiabili de a recurge la procedura medierii pentru anumite tipuri de conflicte.
La ora actuală, prin mediere se pot soluţiona conflicte în materie civilă, comercială, de familie sau penală. Medierea poate fi folosită de cei care vor să divorţeze, să obţină daune de la anumite instituţii sau de la cei care le-au lezat interesele, conflictul fiind rezolvat în maxim 90 de zile. Justiţiabilii se pot adresa "pacificatorilor" şi pentru rezolvarea unor dosare penale simple, cum ar fi cele de furt, lovire sau distrugere, dar şi în cazul unor neînţelegeri în familie. Medierea este bine-venită şi pentru magistraţi, asaltaţi de un număr mare de dosare ce ar putea fi soluţionate foarte simplu de mediatori. Cele mai avantajate de procesul medierii sunt persoanele angrenate în conflicte ce ţin de materia comercială, pentru că economisesc timp şi bani (onorariul avocaţilor).
Un demers de mediere poate dura între câteva ore şi trei luni. Medierea nu este însă gratuită şi nu ţine loc de sentinţă judecătorească, necesară în cele mai multe dintre litigii. Avantajul este însă că, după apelarea la procedura medierii, procesele nu durează atât de mult şi, în cele mai multe cazuri, nu mai este necesară asistenţa unui avocat. Tarifele percepute de mediatori variază în funcţie de complexitatea cauzei, minimul perceput de un mediator din Timişoara fiind 100 de euro. Însă în cazul divorţurilor amiabile, în care părţile se înţeleg asupra împărţirii bunurilor, medierea ar fi inutilă, mai ales că taxele de timbru în instanţă nu depăşesc câteva zeci de lei, iar cetăţenii nu ar mai trebui să plătească şi onorariul mediatorului.
Acordul de mediere se consemnează printr-un înscris, care va fi prezentat instanţei. În unele situaţii, instanţa returnează părţilor taxa de timbru, dacă acestea au apelat, în prealabil, la un mediator. Potrivit preşedintelui UNMR, persoanele cu venituri mici pot fi scutite şi de taxa de mediere, în baza O.G. 51/2008, în acest caz statul fiind cel care acoperă cheltuielile de consiliere. "Media de timp alocată unei medieri este de două ore, iar rata de succes este de peste 65 la sută", a declarat Zeno Şuştac.
Medierea are loc, de regulă, la sediul profesional al mediatorului, dar se poate desfăşura şi în alte locuri convenite de mediator şi părţile aflate în conflict. În cursul demersului de conciliere, părţile au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord. În cazul în care se prezintă numai una dintre părţi, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte părţi invitaţia scrisă, în vederea acceptării medierii şi încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Dacă cealaltă parte refuză în mod explicit demersul sau nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se consideră neacceptată. Mediator poate fi orice persoană absolventă de studii superioare (nu neapărat juridice), cu o vechime de trei ani în câmpul muncii, care a urmat un master sau un curs de formare ca mediator. De regulă însă, mediatorii provin din rândul avocaţilor.
Un demers de mediere poate dura între câteva ore şi trei luni. Medierea nu este însă gratuită şi nu ţine loc de sentinţă judecătorească, necesară în cele mai multe dintre litigii. Avantajul este însă că, după apelarea la procedura medierii, procesele nu durează atât de mult şi, în cele mai multe cazuri, nu mai este necesară asistenţa unui avocat. Tarifele percepute de mediatori variază în funcţie de complexitatea cauzei, minimul perceput de un mediator din Timişoara fiind 100 de euro. Însă în cazul divorţurilor amiabile, în care părţile se înţeleg asupra împărţirii bunurilor, medierea ar fi inutilă, mai ales că taxele de timbru în instanţă nu depăşesc câteva zeci de lei, iar cetăţenii nu ar mai trebui să plătească şi onorariul mediatorului.
Acordul de mediere se consemnează printr-un înscris, care va fi prezentat instanţei. În unele situaţii, instanţa returnează părţilor taxa de timbru, dacă acestea au apelat, în prealabil, la un mediator. Potrivit preşedintelui UNMR, persoanele cu venituri mici pot fi scutite şi de taxa de mediere, în baza O.G. 51/2008, în acest caz statul fiind cel care acoperă cheltuielile de consiliere. "Media de timp alocată unei medieri este de două ore, iar rata de succes este de peste 65 la sută", a declarat Zeno Şuştac.
Medierea are loc, de regulă, la sediul profesional al mediatorului, dar se poate desfăşura şi în alte locuri convenite de mediator şi părţile aflate în conflict. În cursul demersului de conciliere, părţile au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord. În cazul în care se prezintă numai una dintre părţi, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte părţi invitaţia scrisă, în vederea acceptării medierii şi încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Dacă cealaltă parte refuză în mod explicit demersul sau nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se consideră neacceptată. Mediator poate fi orice persoană absolventă de studii superioare (nu neapărat juridice), cu o vechime de trei ani în câmpul muncii, care a urmat un master sau un curs de formare ca mediator. De regulă însă, mediatorii provin din rândul avocaţilor.
Sursa: Renasterea Banateana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu