Medierea - procedura eficienta în rezolvarea conflictelor

Fiecare dintre noi cunoaştem cel puţin un caz în care doi prieteni au pornit împreună o afacere şi după un timp mai lung sau mai scurt au ajuns la tribunal. Nu numai ca s-a ales praful de afacere, dar s-a terminat şi cu prietenia.

Nu doar prietenii se ceartă. Orice tip de relaţie între oameni, prost gestionată poate duce la conflicte. În general conflictele nu ne plac. Fie pentru că generează o situaţie de insecuritate, fie pun la îndoială ceea ce noi considerăm că ar fi „drept". Şi atunci căutăm o rezolvare.

Prima încercare este să avem o discuţie. Dar de cele mai multe din lipsa capacităţilor de comunicare sau datorită spiritelor inflamate, in loc să rezolvăm situaţia mai rău o agravăm. Oamenii au uneori un talent natural de a spune exact ce nu trebuie, în momentele critice. Şi atunci se trece de „point of no return". Momentul tăierii punţilor de comunicare.

De aici următorul pas este justiţia. Care însemnă timp, bani şi expunerea la o interpretare a legii de către o terţă parte - completul de judecată. Nici un set de legi creat de o societate de oameni nu poate acoperii toate situaţiile ce apar în viaţa de zi cu zi. Arbitrariul deciziei invariabil duce la nemulţumirea uneia din părţi. Care va continua disputa prin atacarea deciziei la forurile superiore în limitele permise de lege.

Dar nu a fost aşa dintotdeauna. Din păcate pentru cultura socială românească, comunismul a distrus ceea ce exista în perioada interbelică ca factor de mediere, in special în mediul rural. Preotul, învăţătorul sau boierul, erau elemente de reglare socială care prin educaţia şi cultura lor îndeplineau rolul de mediatori. Rareori se ajungea la tribunal. Odată cu erodarea statutului acestor persoane, a dispărut şi conştiinţa faptului că disputele care nu pot fi rezolvate pe cale amiabilă de către părţile implicate, nu trebuie neapărat să ajungă la tribunal.

Există medierea! Este situaţia în care o persoană specializată sau în cel mai rău caz o persoană în care părţile au încredere, să gestioneze procesul de comunicare şi să ajute la găsirea unor soluţii care să conducă la rezolvarea problemei. Când doi oameni nu pot comunica direct pentru că nu se suportă unul pe celălalt, ei totuşi o pot face printr-un intermediar. Mediatorul.

Avantajul medierii este că părţile au controlul deplin al deciziei. Nu se poate ajunge la consens decât dacă părţile implicate sunt de acord. Într-un conflict problema este lipsa comunicării. Mediatorul are rolul de a înlesni şi gestiona procesul comunicării. Iar costurile acestui proces sunt infinit mai mici decât cele ale unui proces juridic.

Pe de altă parte în cazul ajungerii la un acord, acesta fiind agreat de părţi, şansele ca el să fie atacat sau nerespectat sunt mult mai mici decât în cazul altor tipuri de rezoluţii.

Mediatorul este indicat să fie o persoană cu experienţă care are abilităţi de negociere. De asemenea trebuie să fie o persoană cu o reputaţie fără pată. Încrederea şi echidistanţa sunt elementele cheie pe care se bazează mediatorul. Oricâte abilităţi de negociere ar avea, dacă nu reuşeşte să câştige încrederea părţilor, medierea nu are nici o şansă.

A reinstaura în mentalitatea românească conştiinţa faptului că medierea este o alternativă reală şi eficientă în rezolvarea conflictelor este o sarcină grea şi de durată. Însă odată început acest proces, medierea va câştiga din ce în ce mai mult teren. Multe resurse vor fi economisite şi multe oportunităţi vor fi fructificate.
Sursa: negociere.ro