Conferinţa internaţională „Medierea în Uniunea Europeană - Stadiu şi Perspective” este organizată de Asociaţia Magistraţilor Europeni care Susţin Medierea (GEMME) cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii şi are drept obiectiv reunirea la Bucureşti a experţilor din ţară şi din străinătate pentru prezentarea modului în care medierea a fost implementată şi funcţionează atât în România, cât şi în alte state europene, dar şi pentru a expune perspectivele şi planurile de viitor în promovarea şi aplicarea pe scară largă a acestei metode alternative de soluţionare a litigiilor la nivel naţional şi european.
În cuvântul de deschidere a conferinţei, Florica Bejinaru a precizat faptul că
„Prin promovarea modalităţilor alternative de soluţionare a conflictelor se degrevează rolul instanţelor de judecată, încărcate peste măsură în această perioadă, atât ca urmare a numărului de dosare în continuă creştere cât şi pe fondul unei problematici în domeniul asigurării resurselor umane necesare bunei funcţionări în aceste condiţii.
Conform datelor prezentate în cuprinsul Raportului intermediar de monitorizare realizat în cadrul proiectului CSM privind stabilirea volumului optim de activitate, pentru 2011, se estimează o creştere a volumul de activitatea la instanţe după cum urmează:
- la nivelul curţilor de apel, pe materii, volumul de activitate va creşte, astfel: cu 20% (cauze civile), 50% (cauze comerciale), 30,6% (cauze administrativ şi fiscale), 20% (litigii de muncă şi asigurări sociale). Această situaţie va necesita suplimentarea schemelor actuale de personal cu 132 posturi de judecător;
- la nivelul tribunalelor, volumul de muncă estimat pentru 2011 va creşte astfel: 33%(cauze civile), 35% (cauze comerciale), 20% (cauze penale). Această situaţie va necesita suplimentarea schemelor actuale de personal cu 334 posturi de judecător;
- la nivelul judecătoriilor, volumul de muncă estimat pentru 2011 va creşte astfel: 35,58%(cauze civile), 26,67% (cauze penale) şi cu 20% (cauze mixte). Această situaţie va necesita suplimentarea schemelor actuale de personal cu 187 posturi de judecător;
Creşterea gradului de utilizare şi deschiderea către metodele alternative de soluţionare a cauzelor reprezintă la acest moment o necesitate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii sistemului judiciar.
După cum probabil este cunoscut, în România, primele demersuri de promovare a medierii ca mijloc de soluţionare a litigiilor au fost iniţiate încă din 1996.
Pe parcursul anilor, prin implicarea diferiţilor actori ce activau în acest domeniu, în legătură directă cu activitatea sistemului judiciar – fundaţii, asociaţii, ONG-uri, alţi reprezentanţi ai societăţii civile, printre care am aminti doar cu titlu de exemplu Asociaţia Centrul de Mediere Craiova, Fundaţia pentru Schimbări Democratice, Asociaţia Pro Mediere şi cu sprijinul instituţiilor din cadrul sistemului judiciar (Ministerului Justiţiei, instanţe, parchete) au fost organizate şi implementate o serie de proiecte şi programe pilot menite să consolideze rolul şi importanţa medierii în cadrul sistemului de drept din România.
Toate aceste demersuri au subliniat necesitatea reglementării în mod clar a activităţii de mediere şi a profesiei de mediator şi astfel că, după mai multe încercări şi un parcurs nu de puţine ori dificil, acest lucru a fost realizat prin adoptarea Legii nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, act normativ care a fost ulterior modificat şi completat prin Legea 370/2009 în vederea punerii în acord cu dispoziţiile Directivei 2008/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
Recentele modificări legislative – Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor – cunoscută şi ca Legea micii reforme, promulgată şi publicată în MO in data de 26 octombrie 2010, au introdus noi modalităţi de promovare a procedurii medierii şi încurajare a justiţiabililor în sensul utilizării acesteia.
Astfel, fără să intru în amănunte şi doar cu titlu de exemplu aş menţiona faptul că prin modificarea art.131 din C. pr. civilă, în exercitarea obligaţiei de încercare a împăcării părţilor, judecătorul are posibilitatea de a recomanda acestora utilizarea acestei proceduri şi de a invita părţile la o şedinţă de informare cu privire la avantajele medierii, dar şi posibilitatea de a aplica o amendă judiciară în cazul în care partea deşi a acceptat participarea la ceastă şedinţă refuză să se prezinte.
Includerea medierii ca posibilitate de parcurgere a procedurii prealabile obligatorii în cazul cererilor în materie comercială evaluabile în bani, constituie o altă modalitate de încurajare a utilizării acestei proceduri.
De asemenea, în procesul penal, posibilitatea acordată părţilor de a încheia un acord de mediere cu privire la pretenţiile pe latură civilă dar şi prevederea printre cauzele care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale a cazului în care a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii, pentru infracţiunile pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, constituie ale exemple care subliniază în mod evident utilitatea procedurii de mediere în soluţionarea cauzelor.
Astfel, creşte rolul magistratului în implicarea activă în vederea promovării procedurii medierii, dar, mai ales, în încurajarea justiţiabilului în sensul folosirii acestei modalităţi de soluţionare a conflictelor.
Desigur că procedura medierii nu poate fi impusă părţilor, dar consider că noile prevederi legale constituie un pas important în ceea ce priveşte contribuţia magistratului la conturarea unei mentalităţi şi culturi juridice favorabile soluţionării cauzelor prin metode alternative.
Încurajarea folosirii pe scară largă a acestor modalităţi de soluţionare a cauzelor va contribui atât la degrevarea rolului instanţelor şi parchetelor, la economisirea timpului alocat soluţionării cauzelor şi, nu în ultimul rând, la o mai bună gestionare a resurselor existente şi direcţionarea acestora spre domeniile prioritare”- a precizat doamna judecător Florica Bejinaru, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorul Florica Bejinaru, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, îşi manifestă convingerea că schimbul de idei şi prezentarea bunelor practici existente atât la nivel naţional cât şi la nivel european vor avea un impact pozitiv asupra medierii din România şi vor contribui la realizarea obiectivului comun - de realizare a actului de justiţie pentru cetăţean.
Sursa: avocat seffer laurentiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu