Conflictul, Piramida lui Maslow şi medierea

Acest articol a fost publicat in revista Hunedoara Juridica, revista ce apartine UNBR - Baroul Hunedoara.

Acest articol este un mic capitol din lucrarea publicata de mine in Revista Medierea.

Conflictul, Piramida lui Maslow şi medierea

Scopul acestui articol este acela de a-i face pe cititorii acestei reviste să înteleagă cum poate fi folosita si aplicată aceasta piramida in rezolvarea pe cale amiabila a conflictelor cu ajutorul medierii.

Medierea este o metoda de intervenţie în rezolvarea unui conflict.Din perspectiva aplicării medierii în procesele din instanta, este necesară atat cunoaşterea unor concepte de psihologie, cat şi cunoasterea unor concepte de logica.

“Conflictul este relaţia de interdependenţă dintre doi subiecţi, devenită incompatibilă din cauza diferenţelor de percepţie sau a resurselor limitate” [1].

Dacă privim din punctul de vedere al medierii, conflictul ar putea fi un dezacord ce duce la o tensiune între două sau mai multe părţi.

În funcţie de gradul în care părtile au în vedere interesele personale sau ale celeilalte părţi implicate în conflict, există mai multe stiluri de abordare a conflictului în mediere.[2]
            Competiţie – este un stil în care individul îşi utilizează abilitatea de a argumenta, puterea sau resursele pentru a-şi afirma propriile nevoi;

            Cedare – reprezintă luarea în considerare a preocupărilor şi nevoilor celeilalte/celorlalte persoane în detrimentul propriilor nevoi şi preocupări;

            Evitare – conflictul nu este abordat. Evitarea ar putea insemna lăsarea deoparte a unui aspect, diplomatie sau pur şi simplu retragerea dintr-o situaţie ameninţătoare.

            Compromis/Impărţire – Părţile caută o soluţie reciproc acceptată care să le
satisfacă întrucâtva pe amândouă.

            Colaborare – Acest stil implică găsirea soluţiilor care să satisfacă nevoile şi preocupările ambelor părţi.

Medierea este definită în art. 1 al Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, modificat de Legea nr. 370/2009 , astfel:

"Art. 1

 (1) Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.

(2) Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acorda mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente şi durabile”[3].

Definită altfel, medierea este un proces prin care 2 sau mai multe părţi aflate în conflict apelează la o a treia parte, imparţiala şi neutră, care le asistă şi le dirijează spre o soluţie acceptată de ambele părţi.

Orice conflict în felul său este unic, nu există două conflicte identice aşa cum nu există două personalităţi identice. Fiecare persoană şi fiecare conflict îşi urmează propriul drum şi curs al evenimentelor.

Conflictul poate avea loc în interiorul aceluiaşi individ, între două persoane, între grupuri de persoane sau individ şi un anume grup de persoane, în comunitatea în care trăieşte, în societate, sau chiar pe plan naţional şi internaţional atunci cand vorbim de medierea transfrontaliera.

Nevoile şi motivaţiile, sunt două din lucrurile care te pot face să rămâi un om obişnuit toată viaţa, să devii un lider sau bineinteles sa intri în conflict cu alte persoane.

De-a lungul vremii numeroşi psihologi au încercat să explice misterele  comportamentului uman în funcţie de aceste două atribute. Unul dintre primii care au realizat o ierarhizare a acestora a fost Abraham Maslow.

Renumitul psiholog Abraham Maslow s-a născut la data de 1 aprilie 1908 în Brooklyn, New York, provenind dintr-o familie de evrei, cu sapte copii, el fiind cel mai mare dintre acestia.
            A fost un copil ambitios  fara prea multi prieteni, cartile de psihologie ale lui Freud, Jung, Pavlov si altii, fiind singurele lui prietene in care isi regasea refugiul seara de seara. Impins de la spate de parinti sa studieze dreptul el se inscrie la Colegiul din New York.

Devenind limpede pentru el ca dreptul nu este ceea ce-l intereseaza, paraseste colegiul si dupa multe peripetii se casatoreste cu Bertha Goodman.Reia din nou studiile, de aceasta data la Universitatea din Wisconsin sectia Psihologie.
            Setea lui de cunoastere in acest domeniu nu are limite.In anul 1931 termina masterul in psihologie si doctoratul in 1934.
            În această perioadă, cuplul Maslow da naștere la două fiice - Ellen Maslow și Dr. Ann Kaplan.Em Wisconsin.
            Din 1937 Maslow se implica in studierea comportamentului social, a trăsăturilor de personalitate, stima de sine si motivare în ce priveste fiintele umane.
            Dupa publicarea mai multor articole interesante, „Teoria motivatiei umane”, „Nevoile superioare si inferiore” si „Natura noastra malefica asemanatoare cu cea a animalelor”, in anul 1954 publica cartea "Motivație și personalitate" sau Teoria lui Maslow, carte care-i va aduce recunoasterea si respectul in randul psihologilor acelor vremuri.
            Moare pe data de 8 iunie 1970, in urma un atac de cord, in timp ce se intorcea pe jos acasa.

            Principala lui contribuţie in domeniul psihologiei a fost problema ierarhizării nevoilor umane, fiind conoscut pentru desenarea piramidei ce-i poartă şi azi numele.
            Maslow s-a orientat către persoanele pe care le cataloga “funcţionale”, având personalitate şi fiind sănătoase interesul lui fiind scăzut pentru oamenii bolnavi mintal sau nebuni.
            Psihologul îşi începea lucrarea spunand că fiinţele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfăcute, că ele nu sunt atrase numai de forţe mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute şi că aceste nevoi trebuiesc satisfăcute pentru a ajunge pe treptele superioare ale piramidei.

            Maslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se mişcă în direcţia auto-actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de societate, mai ales printr-o educaţie deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viaţă într-o persoană cu o abordare pozitivă. Maslow e de părere că educatorii ar trebui sa fie răspunzători de potenţialul pe care îl are un individ pentru a ajunge la auto-actualizare în felul său.[4]

Piramida lui Maslow oferă doar o perspectivă generală asupra nevoilor şi motivaţiilor umane. Fiecare om este diferit şi se comportă diferit, în funcţie de potenţialul moştenit genetic şi de influenţele mediului în care trăieşte.

Ierarhia nevoilor sau Piramida lui Maslow, are 5 nivele:

1.      Nevoi elementare biologice (fiziologice) : satisfacerea nevoilor de somn,

respiraţie, apă, alimente, căldură, adăpost, mişcare şi sex. Ele sunt cele mai puternice, întrucât dacă sunt ameninţate, vor fi primele ce vor fi căutate pentru a fi satisfăcute. Sunt nevoi ce ţin chiar de supravieţuirea noastră.

            Omul, daca nu are satisfacute nevoile de ordin fiziologic si se gandeste doar la paine si la ce pune pe masa in ziua respectiva, el nu mai este interesat de etica, spiritualitate....etc.
            Doar cand aceste nevoi sunt satisfacute, el se poate gandi la satisfacerea altor nevoi.

2.      Nevoi de securitate, protecţie  (casă, haine, unelte, siguranţă în caz de pericole, 

sau un salar care sa depaseasca asigurarea nevoilor elementare de baza).

De multe ori noi adulţii nu suntem foarte conştienţi de aceste nevoi (doar cand viaţa ne este ameninţată sau în perioade de dezorganizare a vieţii).Copiii au tendinta să dea deseori semne de insecuritate şi au nevoie să se simtă în siguranţa, de aceea de multe ori ei sunt declansatorii unor pericole ce trebuiesc remediate de urgenta.

3.      Nevoi sociale, de apartenenţă la un grup : comuniune socială, comunicare,

implicare în rezolvarea problemelor sociale, participare la viaţa comunităţii al cărei membru eşti, participarea la evenimentele sociale, nevoia de iubire şi afecţiune în cuplu şi din partea celor apropiaţi.

            In general omul trebuie sa intre in contact cu alte persoane.El nu trebuie sa fie singur si de aceea are nevoie să facă parte dintr-un grup oarecare, sau sa-si faca noi prieteni.

4.      Nevoi de individualizare, de stimă şi recunoaştere  : stima de sine, stima pe care

o primeşti de la alţii, nevoia de a fi ascultat şi înţeles, aprobarea şi recunoaşterea competenţelor, meritelor şi valorii din partea altora ; uneori chiar nevoia de a fi important, de putere, control, prestigiu, faima. Când ele sunt satisfăcute, persoana se simte încrezatoare în sine şi valoroasă. Când aceste nevoi sunt ‘frustrate’, persoana se simte inferioară, slabă, neputincioasă, lipsită de valoare.

            De multe ori angajatii care nu sunt satisfăcuţi întru totul de remunerarea financiară, nu parasesc serviciul respectiv deoarece in acel loc ei se simt apreciati si tratati cum se cuvine.

5.      Nevoia de auto-realizare : împlinirea visurilor şi scopurilor propuse, reuşită în

viaţă, hobby, activitatea de creaţie, conştientizarea rolului şi rostului nostru în lume, relaxare, meditaţie, realizarea potenţialului maxim, crearea şi împlinirea destinului său înalt.

            Atunci cand celelalte nevoi sunt satisfacute, omul are tendinta de a-si atinge/realiza aspiratiile sau obiectivele propuse, mergand pana la perfectiune/ideal.

             Este clar că există o relaţie de dependenţă între cele 5 nivele. Nu putem vorbi de treptele superioare trei, patru si cinci, de recunoaşterea meritelor pentru cine ştie ce proiect sau crearea înaltă a propriului destin atâta timp cât nu ai ce mânca, eşti bolnav, nu ai casă sau o relaţie satisfăcătoare.

            Piramida lui Maslow are un rol important in rezolvarea conflictelor prin mediere.

            Astfel dacă nevoile şi motivaţiile unei părţi aflate în conflict sunt identificate mai jos pe piramida necesităţilor, ne dăm seama că generarea de opţiuni în rezolvarea conflictului este limitată.
            Pe de altă parte dacă nevoile şi motivaţiile celeilalte părti sunt identificate pe nivelele superioare ale piramidei necesităţilor, ne dăm seama că generarea de opţiuni în acest caz sunt mult mai mari.

            “În funcţie de nivelul unde nevoia a fost identificată, soluţiile oscilează:
            1) cu cât sunt mai sus pe nivelul piramidei, cu atât există mai multe soluţii de stingere a conflictului;

            2 )cu cât sunt mai jos pe piramidă, cu atât există mai puţine soluţii de stingere a conflictului.”[5]

            Tehnica de deblocare a conflictelor dificile în mediere este aceea de a genera opţiuni, după ce mediatorul a identificat interesele reale din spatele dorinţelor. Opţiunile trebuie identificate într-o etapa diferită, cum ar fi una de brainstorming şi discutate ulterior.

            Putem concluziona acest articol spunând că prin mediere, cu ajutorul piramidei lui Maslow, un mediator poate soluţiona mult mai usor un conflict pe cale amiabilă.

                      Piramida lui Maslow

mediator Nicolae Dediu

---

[1] Mugur Mitroi – Mediere si conflict, Editura Rotech Pro, Bucuresti, 2010, pag.9

[2] Centrul Regional de Facilitare si Negociere Iaşi – Stiluri de abordare a conflictului - Curs formare mediatori

[3] Legea 192/2006, art.1, alin.2 si Legea 370/2009, art.1, alin.1

[4] Abraham Maslow – Wikipedia - http://ro.wikipedia.org

[5] Mugur Mitroi – Mediere si conflict, Editura Rotech Pro, Bucuresti, 2010, pag. 16