Medierea cu rromii...dificila?


In cazul unei medierii,cand partile fac parte din etnia rroma,mediatorul trebue sa cunoasca unele aspecte legate de cultura si traditiile acestora.In articolul de fata voi face referirii decat la unele traditii si proceduri folosite de catre rromi in rezolvarea conflictelor,precum si prezentarea dialectelor si a obiceiurilor etniei.Ca fiecare comunitate,comunitatea rroma are obiceiurile si traditiile sale.La baza oricarei comunitati de rromi sta judecata tiganeasca,cunoscuta sub denumirea de “stabor”,cuvant inventat de rromi in epoca ceausista.Staborul sau judecata tiganeasca sta la baza aplanarii si stingerii conflictelor aparute in cadrul etniei intre membrii acesteia.In functie de gravitatea faptei la judecata tiganeasca participa unul sau trei judecatori.Actul de justitie se savarseste de regula ziua,la pranz,cu participarea comunitatii,de buna voie.Daca judecata nu se termina pana la apus,cazuri destul de rare aceasta se suspenda, reluanduse a doua zi.Recurgerea la stabor se infaptuieste de catre parti la libera alegere a acestora.In timpul judecatii nu se noteaza nimic,partile isi expun pe rand motivele,sunt audiati martori,nefiind o regula,se administreaza probe iar la final se da verdictul.Judecatorul trebuie sa fie un om cu memorie buna, respectiv nu trebuie sa se faca de rusine si sa uite vreun detaliu al judecatii.La un stabor vorbeste intai acuzatorul si martorii lui.Urmeaza apararea si martorii acestuia.Daca un tigan acuza sau se apara,prin juramant judecatorul ii da dreptate imediat.Juramantul in stabor este o dovada inconstestabila.Dupa ce audiaza pe toata lumea,judecatorii aleg dintre cei de fata un numar de asistenti si se retrag cu acestia la dezbatere.Pedeapsa se da exclusiv in bani.In cazuri mai speciale,cel care se considera nedreptatit poate face recurs la o alta instanta tiganeasca.Daca si acea instanta da aceeasi sentinta,partile in conflict trebuie sa respecte decizia.Altfel,risca excluderea din comunitate.In cazul in care judecatorii au gresit, ei decad din statutul pe care il au in comunitate.Pedepsele numai sunt la fel de aspre ca in trecut,cand vinovatul era legat de nicovala instalata in centrul cortului (in cazul tiganilor nomazi) si era judecat,cel judecat era pedepsit in functie de vina.Ori era amendat,ori era tuns pe o parte a capului iar la femei li se taiau nasul sau o ureche.Tunsoarea era rusinoasa si jignitoare pentru ca la caldarari pletele erau o mandrie.Daca fapta era grava vinovatul era batut-amendat,tuns si,de multe ori alungat din comunitate.In prezent in comunitatea caldararilor pedepsele sunt mai blande,se iarta prima data si se sfatuieste de bine,a doua oara este amendat si daca de aceasta data nu face ce trebuie este silit de catre comunitatea s-o faca.Judecata tiganeasca este un obicei aparut in comunitatile de pe teritoriul Indiei si s-a transmis pana in zilele noastre intr-o forma alterata de schimbarile sociale prin care au trecut rromii,dar si de regulile statelor in care traiesc.Daca in trecut era singura lege careia ii erau supusi tiganii nomazi din toate colturile lumii,astazi rromii au invatat ca-pana la urma ii doare mai tare dreptatea in salile de judecata.Vointa staborului nu are nici o valoare in fata celei exprimate de judecator.
LEGILE PE CARE TREBUIE SA LE RESPECTE TIGANII
-Sa nu omori un alt tigan.-Sa nu lovesti un alt tigan-Sa nu furi de la un alt tigan-Sa nu iei nevasta unui alt tigan-Sa nu minti un alt tigan-Sa nu calomniezi un alt tigan-Sa nu juri stramb in fata altui tigan-Tiganca sa nu treca prin fata unui alt tigan,si numai prin spatele acestuia pentru ca ii poate face rau si plateste-Tiganca nu trebuie sa treaca prin fata unuianimal copitat(vaca,oaie,cal,capra) pentru ca i face rau si ii plateste stapanului animalului-Sa respecte decizia judecatorului
JURAMINTE TIGANESTI
-Tiganii nu jura pe Biblie si nu se inghesuie sa jure pe icoane.In general se jura pe carnea de porc si un ban pus deasupra sau pe o tigare rupta in doua si pus cruce.Se mai jura cu banul intre dinti.Aceste obiecte sunt considerate diabolice,un lucru pacatos.Juramantul se rosteste:”Asa cum se topeste untura din carne asa sa se topeasca si zilele mele daca…..”-In general denunturile nu sunt apreciate in randul etniei rrome.Cel mai vinovat e considerat autorul moral al incalcarii datinilor.De exemplu,daca un tigan surprinde o neregula grava si o face publica in comunitate,in urma acestui denunt, un alt tigan isi raneste semenul la nervi,denuntatorul este considerat vinovat,chiar daca ceea ce a spus el a fost adevarat.
STABORUL DECIDE CAUZELE DE DIVORT
La judecata tiganeasca se ajunge mai ales in materie de probleme conjugale,in care justitia nu are cum sa-si spuna cuvantul,pentru ca in comunitatile rromi o familie nu ajunge niciodata la starea civila,femeile fiind practic doar concubine.Cununia civila se face dupa ani de zile daca este neaparat necesara pentru unele interese ale familiei,nici decum nu este un mijloc de convietuire a celor doi soti.Despartirea nu se face prin divort si se apeleaza la judecata tiganasca.Staborul este chemat in cazul in care femeia isi inseala barbatul sau atunci cand un barbat insurat face avansuri unei fete necasatorite.Cele mai controversate cazuri sunt in care o fata este logodita de mic copil cu un barbat,dar ii fura inima altul care este neinsurat.Cea mai grea pedeapsa este administrata femeilor adulterine.Si la ora actuala se practica in unele comunitati din lume obiceiul taierii nasului la femei in caz de adulter.
NUNTA
La tigani se practica furatul fetelor in special la nomazi.Daca uni baiat ii place de o fata si simte ca familia fetei nu il acepta,el isi asuma unele riscuri fara sa isi dea seama de ele,fugind cu fata.Consecintele acestui gest se rasfrang asupra familiei baiatului.Daca fata accepta sa se casatoreasca cu cel care a furato,atunci familia baiatului trebuie sa plateasca familiei fetei o taxa(gloaba).Daca fata nu este de acord cu aceasta casatorie,dar nu s-a ajuns la punctul de a profita de ea,parintii fetei cer o suma cu ajutorul careia se spala rusinea familiei.In cazul in care s-a profitat de fata,si fata nu vrea sa se casatoareasca se cere o suma foarte mare,sau daca nu, se apeleaza la formele de justitie ale tarii.Laieti isi marita fetele si le arvunesc de la varstele de la 9-13 ani, ba chiar le marita la varsta de 13 ani.Fetele nu aleg mirele,acesta fiind ales de catre parinti.Cand arvunesc fetele cer si cota de vanzare in schimbul galbenilor mari.Costorarii au aceleasi principii ca si laietii.Ursarii, la logodirea fetelor cer ca familia baiatului sa plateasca consumatia care se face,vin,pasari,tuica si pe langa acestea fiecarele din rudele apropiate fetei,frati,nepoti,veri sa primeasca cate o pereche de cizme(bilgheri sau pantofi cu scartietoare.Caramizarii,Spoitorii,Tiganii nomazi,practica o casatorie fara sa ceara bani
DIALECTELE TIGANESTI
Tiganii se deosebesc dupa dialectul limbii tiganesti (rromai) pe care il vorbesc. In functie de dialect tiganii se impart in:
- Nomazi- laietii - sunt tiganii cu plete; femeile sunt cunoscute dupa banii prinsi in par. Mai sunt de remarcat prin prin varsta frageda a casatoriei copiilor. Principala lor preocupare este prelucrarea aramei in diferite forme (vase de gospodarie).- tiganii care sau mai românizat- costorarii - au alt principiu de hoinarit, ei deplasandu-se la cateva zeci de kilometrii de locul de bastina- ursarii - sunt tiganii care umblau cu ursul prin comunele invecinate de locul unde stateau temporar.- Caramizari sunt cei care se ocupa cu producerea de caramida, cei care s-au statornicit mai repede.- Moricaschii sunt tigani asemanatori laietilor numai ca femeile nu poarta bani in par, nu poarta plete, dar au mustatile foarte mari, si palarie (obligatoriu), mai temperamentali- Balacioestii sunt tigani putin deosebiti de moricaschii cu port asemanator, mai temperamentali,- Chainari sunt tigani asemanatori cu moricaschii, care abuzeaza de teritoriu, adica daca intalneau tigani in zonele in care ei locuiesc, sechestrau bunurile(banii) acestora daca erau datori in neam.- Cocalarea tigani care in trecut locuiau pe langa gropile oraselor dar la ora actuala sunt unii ditre tiganii românizati. Un temperament asemanatori cu chainarii.- Bilaitorea sunt tiganii care prelucreaza materialele pretioase (argint,aur) in diferite podoabe au un temperament asemanator moricaschii- Tiganii de vatra sunt tiganii care nu mai sunt cunoscatori de limba tiganeasca (fierarii)au firea simpla fara un temperament deosebit.- Rudarii sunt tiganii care s-au format printr-o casatorie mixta asemanatori tiganilor de vatra, nemaicunoscand limba tiganeasca, (se ocupa cu prelucrarea lemnului).- Tismanarii formati dupa casatoriile mixte, nu cunosc bine limba tiganeasca atat rudarii, tiganii de vatra si tismanarii nu se incadreaza decat foarte rar in judecata tiganeasca) sunt:-muzicanti-comercianti-bisnitari.La efectuarea unei medieri,cand partile fac parte din comunitatile de rromi,mediatorul trebuie sa tina cont de aspectele sus-mentionate privind obiceiurile si etnia din care fac parte,neachiesand insa la acestea,impunandu-si propriile reguli de mediere.In cazul in care partile solicita si interventia unei alte parti(bulibasa) din comunitate,de regula mediatorul in urma sfatuirii cu partile este bine si se recomanda acceptarea partii straine insa cu respectarea procedurilor medierii.La alegerea intervenientului(a bulibasei) mediatorul trebuie sa tina cont de moralitatea acestuia si influenta pe care o are in randul comunitatii respective.Mediatorul nu trebuie sa achieseze la hotararea intervenientului propus de catre parti,atragandui-se atentia ca rolul sau este unul consultativ si nu decizional.Tot odata se recomanda si folosirea unui translator de etnie rroma,de dialect corepunzator intrucat partile au tendinta de nu a folosi pe durata desfasurarii procesului de mediere limba romana efectiv imbinand cele doua limbi in cazulin care intervine un avantaj reciproc.Pe de alta parte,partile provenind din acesta etnie,au un grad foarte scazut de cultura si nu inteleg unii termeni,este recomandat ca pe parcursul procesului de mediere,mediatorul sa foloseasca termeni cat mai populari,cunoscuti partilor,chiar sa foloseasca in discutiile cu partile termeni sau cuvinte din vocabularul acestora cu respectarea decentei.Ca o recomandare,la efectuarea unei medieri in care partile sunt de etnie rroma se recomanda comedierea folosinduse doi,chiar trei mediatori,pentru a preintampina unele dificultati.Tot o data medierea sa se faca cu cat mai putine persoane si in numar egal,fata de ambele parti.Societatea romaneasca fiind in continua transformare iar mentalitatea omului, catre pozitiv avanseaza odata cu transformrile,consider ca etnia rroma percepe sa inlature cutuma,obiceiurile stravechi si sa se alinieze acestor transformari iar in litigiile aparute,prezente si viitoare in randul comunitatilor de rromi sa fie rezolvate prin mediere si sa nu se mai recurga la judecata tiganeasca,ea trebuie sa ramana istorie.
Sursa: mediere tatu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu