Cresterea numarului de restantieri a scos in evidenta deficientele relatiei dintre clienti si bancile comerciale. Nimeni sau aproape nimeni dintre cei care au cerut un imprumut in perioada de boom a creditarii nu se gandea ca nu va putea achita ratele. Pur si simplu dorinta de a trai mai bine alaturi de disponibilitatea bancherilor de a acorda credite chiar si numai cu buletinul au impins multe persoane sa se indatoreze mult peste capacitatea de a rambursa creditele. Iar in contextul in care multi si-au vazut veniturile diminuate sau au pierdut locul de munca, respectarea prevederilor din contractul de credit a devenit imposibila.
Bancherii se bat cu pumnul in piept ca oricine are probleme in a plati ratele ar trebui sa ceara restructurarea creditului. Desigur, nu toti pot beneficia de aceasta facilitate. Unii, pur si simplu, nu ar putea achita nici macar ratele restructurate. Dar bancherii subliniaza ca, daca in urma unei analize obiective constata ca respectivul client poate rambursa creditul restructurat, atunci cu siguranta il vor ajuta.
Totusi, in practica, cererile de restructurare a creditului sunt mai degraba pierdute. „Faceti dumneavoastra o cerere scrisa prin care sa solicitati restructurarea creditului si noi va vom raspunde!”.Cam asta este placa pe care o auzi de la functionarii de la ghiseu. Cand vei primi un raspuns, nimeni nu stie. Iar daca nu te dai batut si insisti cu vizite la sucursala, sa te interesezi de stadiul demersului tau, atunci intervine birocratia: vrei un credit restructurat, trebuie sa aduci o sumedenie de acte - copii dupa decizia de concediere, tot soiul de adeverinte, contracte (daca ai gasit alt loc de munca) sau justificari pentru somaj.
Dar nici macar toata aceasta birocratie nu inseamna ca primesti un raspuns la cererea de restructurare. Ba, mai mult, unii chiar se dau de gol ca „au pierdut” cererea. Un client care nu a mai achitat rata dupa ce au trecut doua luni de la depunerea solicitarii de restructurare a creditului primeste un telefon de la banca (numele institutiei nu are nicio importanta, pentru ca diferente prea mari nu exista): „- Aveti o restanta. Cand achitati rata? - Dar am depus o cerere de restructurare a creditului. V-am dat si toate actele pe care mi le-ati cerut! Inca de acum doua luni v-am anuntat ca nu mai pot achita rata integrala si am cerut o diminuare! (a urmat o mica pauza) - La noi nu figurati cu vreo cerere, dar vom reveni cu un raspuns”. Evident ca nu a mai sunat nimeni, iar clientul respectiv asteapta acum sa fie cautat de firmele de recuperare a creantelor.
Acum, in perspectiva noului Cod de procedura civila, bancile nu vor mai putea sa isi rezolve singure problema restantelor - ori vor apela la mediere, ori vor merge in instanta. Iar Uniunea Mediatorilor Bancari deja a fost infiintata. Numai ca bancherii s-au grabit sa sublinieze ca nu recunosc aceasta Uniune si vor sa isi faca un organism similar care sa fie recunoscut de comunitatea bancara.
Cu alte cuvinte, daca vrei sa rezolvi disputele contractuale, ar trebui sa apelezi la un mediator „independent”, dar care sa fie „acceptat de comunitatea bancara”.Cine va castiga in acest conflict? As paria pe mediatorii independenti cu adevarat. Pentru ca, intr-un final, bancile vor trebui sa accepte mediatorul atunci cand alternativa va fi recuperarea restantei numai dupa un lung proces.
Bancherii se bat cu pumnul in piept ca oricine are probleme in a plati ratele ar trebui sa ceara restructurarea creditului. Desigur, nu toti pot beneficia de aceasta facilitate. Unii, pur si simplu, nu ar putea achita nici macar ratele restructurate. Dar bancherii subliniaza ca, daca in urma unei analize obiective constata ca respectivul client poate rambursa creditul restructurat, atunci cu siguranta il vor ajuta.
Totusi, in practica, cererile de restructurare a creditului sunt mai degraba pierdute. „Faceti dumneavoastra o cerere scrisa prin care sa solicitati restructurarea creditului si noi va vom raspunde!”.
Dar nici macar toata aceasta birocratie nu inseamna ca primesti un raspuns la cererea de restructurare. Ba, mai mult, unii chiar se dau de gol ca „au pierdut” cererea. Un client care nu a mai achitat rata dupa ce au trecut doua luni de la depunerea solicitarii de restructurare a creditului primeste un telefon de la banca (numele institutiei nu are nicio importanta, pentru ca diferente prea mari nu exista): „- Aveti o restanta. Cand achitati rata? - Dar am depus o cerere de restructurare a creditului. V-am dat si toate actele pe care mi le-ati cerut! Inca de acum doua luni v-am anuntat ca nu mai pot achita rata integrala si am cerut o diminuare! (a urmat o mica pauza) - La noi nu figurati cu vreo cerere, dar vom reveni cu un raspuns”. Evident ca nu a mai sunat nimeni, iar clientul respectiv asteapta acum sa fie cautat de firmele de recuperare a creantelor.
Acum, in perspectiva noului Cod de procedura civila, bancile nu vor mai putea sa isi rezolve singure problema restantelor - ori vor apela la mediere, ori vor merge in instanta. Iar Uniunea Mediatorilor Bancari deja a fost infiintata. Numai ca bancherii s-au grabit sa sublinieze ca nu recunosc aceasta Uniune si vor sa isi faca un organism similar care sa fie recunoscut de comunitatea bancara.
Cu alte cuvinte, daca vrei sa rezolvi disputele contractuale, ar trebui sa apelezi la un mediator „independent”, dar care sa fie „acceptat de comunitatea bancara”.Cine va castiga in acest conflict? As paria pe mediatorii independenti cu adevarat. Pentru ca, intr-un final, bancile vor trebui sa accepte mediatorul atunci cand alternativa va fi recuperarea restantei numai dupa un lung proces.
sursa: Financiarul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu