Medierea in Romania. Legislatie si jurisprudenta

Medierea in Romania. Legislatie si jurisprudenta
Medierea in Romania dupa 6 ani si jumatate de la adoptarea legii privind medierea si organizarea profesiei de mediator ne apare ca o procedura alternativa de soluționare a litigiilor eficienta și de viitor celor ce suntem familiarizati cu ea.Dincolo de discutiile referitoare la un posibil transplant legal/juridic a unei institutii – alcatuita cu totul altfel in Statele Unite ale Americii (care de altfel a si finantat primele centre pilot, sadind radacina posibilei solutii de evitare a litigiilor) – medierea in Romania nu este o procedura pe care posibilii justitiabili sa o ia in considerare in mod uzual. Nu exista in acest fel o masa critica de „mediati”, autori ai unor experiente de mediere, care sa transmita mai departe succesul operatiunii de evitare a unui proces indelungat si costisitor. Nu doar lipsa (semnificativa a) unor parti mediate care sa depuna marturie indirecta si care sa favorizeze apetitul pentru noua procedura este de mentionat, dar constatam ca nu exista o masa critica de mediatori suficient de capabila sa rastoarne prejudecatile (doar din Romania?) ca o hotarare judecatoareasca este mai valoroasa sau ca dreptatea nu poate fi impartita decat de instanta statala. Este posibil ca procedura medierii sa nu se fi nascut intr-o zodie potrivita; in orice caz, din 2012 medierea, in anumite materii, a devenit obligatorie sub forma prezentarii la o sedinta de informare cu privire la mediere.Cu privire la oportunitatea introducerii obligativitatii prezentei la o sedinta de informare cu privirela la mediere in anumite cauze inainte de introducerea unei acțiuni in instanța, avand in vedere ca masura este recenta, este dificil sa ne pronuntam; insa, trebuie avut in vedere ca multi mediatori au considerat aceasta solutie drept una salvatoare – vom vedea daca nu cumva va avea si efecte secundare nedorite – prin transformarea, pentru cei mai multi, ignoranti, in materia medierii, o posibila solutie de revolvare a conflictului intr-o procedura birocratica, menita sa prelungeasca momentul „adevarului”: actionarea in judecata. Efectele perfide ale obligativitatii prezentarii la o sedinta de mediere se vor arata daca masura legislativa nu va fi sustinuta de corpul profesional al mediatorilor, carora le revine misiunea de a o promova eficient și de o maniera convingatoare, profesionista. In plus, solutia legiuitorului nu este urmata de sanctiuni pentru cei care nu respecta aceasta procedura „prealabila”, ceea ce o face si mai problematica.Daca in privinta procedurii medierii si a cunoasterii acesteia in randul publicului – de fapt celor carora li se adreseza – se poate discuta, in privinta organizarii profesiei de mediator nu avem dubii ca suntem deja in fata unei comunitati intelectuale interesante care prin manifestari stiintifice, forumuri și alte mijloace de comunicare și promovare se exprima deseori elocvent. Singura problema este circularitatea mesajului, respectiv campul inchis in care se reflecta mesajul mediatorilor, absenta patrunderii acestuia in randul publicului posibil justitiabil. De altfel, medierea sufera ca urmare a unuia dintre avantajele sale. Paradoxal, confidentialitatea nu este potrivita aspectului pe care il discutam: direct sau indirect mediatorii trebuie sa-si prezinte experientele, sa le sistematizeze si sa le difuzeze la scara mai larga nu doar in mediul on-line pentru a fi cunoscute (nici mediul on-line nu este plin de experiente ci doar de sfaturi si uneori articole foarte bune dar cam „teoretice” pentru scopul pentru care sunt publicate).Volumul acesta a fost editat ca urmare a unor experiente stiintifice in domeniul medierii: am incercat sa sistematizam (cat mai obiectiv posibil) stadiul actual in care se afla medierea in Romania prin prisma unei viziuni de ansamblu, care sa deschida o noua era promovarii și apropierii fenomenului medierii tuturor celor interesați.
Mihai Sandru

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu