Acordul de mediere investit cu formula executorie

1. Introducere
La data de 25 iunie 2010, Judecatoria Sectorului 4 a pronuntat o hotarare [1] prin care a admis cererea de investire cu formula executorie a unui acord de mediere incheiat in temeiul Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator [2] intre o persoana fizica si doua societati comerciale, prin care a fost solutionat conflictul existent intre acestea anterior declansarii procedurii judiciare.
Acordul de mediere a fost prezentat de catre partea interesata instantei de la domiciliul,

sau in temeiul dispozitiilor art. 376 alin. (1) C. pr. civ. coroborate cu dispozitiile art. 6 din Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala.

2. Datele spetei
Speta care a prilejuit pronuntarea hotararii la care ne referim, este una clasica in peisajul dreptului comercial din Romania. Astfel, IE, in calitate de actionar majoritar al SC A SA si SC B SA, a creditat cele doua societati cu sume de bani in vederea desfasurarii in conditii normale a activitatii, potrivit datelor din contabilitate. Ulterior, societatile au fost preluate de un nou actionar care s-a angajat sa preia pachetele de actiuni, urmand sa restituie imprumutul acordat de IE societatilor comerciale. La data de 31.05.2007 a fost depasit termenul de restituire a creditului acordat societatilor.
3. Acordul de mediere
Avand in vedere situatia de fapt si de drept existenta intre persoana fizica IE si cele doua societati comerciale, si in conformitate cu prevederile Legii medierii, partile au consimitit cu privire la solutionarea litigiului prin procedura de mediere instituita de dispozitiile art. 43 alin (2¹) din Legea medierii [3]. Astfel, la data de 27.02.2009 a fost incheiat in forma scrisa un Acord de mediere, in baza prevederilor art. 58 din Legea nr. 192/2006, prin care s-au stabilit urmatoarele:
- renegocierea sumei datorate de cele doua societati persoanei fizice IE, tinand seama de situatia economica dificila in care se afla acestea si avand in vedere greutatile intampinate in administrarea societatilor;
- restituirea sumei prevazute in continutul acordului de mediere, conform unui desfasurator conventit de ambele parti;
- achitarea sumelor la datele prevazute in mod expres in acordul de mediere;
- instituirea unui pact comisoriu expres de gradul al patrulea in ipoteza in care, din orice motiv, restituirea unei transe va intarzia mai mult de 5 (cinci) zile lucratoare de la data scadentei;
4. Procedura de investire
Au fost anexate cererii de investire cu formula executorie:
- acordul de mediere incheiat la data de 27.02.2010 intre IE, pe de o parte si SC A SA si SC B SA pe de alta parte;
- procesul-verbal de finalizare a medierii;
- taxa de timbru si timbru judiciar.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 43 alin (2¹) din Legea medierii, precum si prevederile art. 6 din Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala referitoare la posibilitatea uneia dintre parti de a solicita dobandirea caracterului executoriu al acordului scris rezultat in urma medierii [4], continutul unui astfel de acord dobandind forta executorie.
Procedura de judecata s-a desfasurat fara citarea partilor. Pronuntarea instantei de judecata: ”Admite cererea. Dispune investirea cu formula executorie.”
5. Consideratii privind medierea
In contextul socio-economic actual, marcat de acutizarea efectelor crizei economice la nivel global, cu influente din ce in ce mai accentuate asupra spatiului economic romanesc, medierea, ca modalitate alternativa de solutionare a litigiilor, apare ca o solutie eficienta de incetare a diferendelor aparute intre parti si, in acelasi timp, de valorificare rapida a pretentiilor acestora. Se evidentiaza astfel ca o alternativa optima de solutionare a conflictelor, posibilitatea oferita de procedura medierii, prin care partile, in mod direct, pot decide asupra solutionarii amiabile a conflictului, decizand asupra intinderea pretentiilor fiecareia dintre acestea, fara a fi nevoie de ponuntarea unei hotarari judecatoresti sau arbitrale.
Anterior pronuntarii hotararii judecatoresti expuse anterior, exista o oarecare incertitudine si lipsa de siguranta a partilor, in ceea ce priveste posibilitatea concreta, efectiva, de investire a unui astfel de acord de catre instanta de judecata, nefiind practic consacrata o practica judiciara in materie.
Potrivit dispozitiilor Legii medierii, partile au posibilitatea de a recurge la procedura medierii atat anterior declansarii procedurii judiciare, cat si dupa sesizarea instantei de judecata [5].
In ceea ce priveste prima ipoteza mentionata, art. 43 alin (2¹) din Legea medierii confera posibilitatea partilor de a solutiona litigiul prin intermediul medierii atat in ceea ce priveste cererile in materie civila, cat si pe cele in materie comerciala, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata. Astfel, termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul litigios suspus procedurii de mediere se suspenda incepand cu data semnarii contractului de mediere, pana la incheierea procedurii de mediere, potrivit dispozitiilor art. 49 din Legea medierii. Procedura medierii se inchide in urmatoarele situatii, stabilite in mod expres de dispozitiile art. 56 din Legea medierii:
a) prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului;
b) prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii;
c) prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti.
Cazul cel mai fericit il constituie, fara indoiala, integerea partilor si solutionarea conflictului aparut intre acestea prin incheierea unui acord de mediere care va putea fi investit cu formula executorie.
In cea de-a doua situatie prezentata, declansarea procedurii de mediere are ca efect suspendarea judecatii cauzei, la cererea partilor, potrivit dispozitiilor art. 62 din Legea medierii, in conditiile prevazute de art. 242 alin. 1 pct. 1 C. pr. civ. Astfel, dupa inchiderea procedurii de mediere, in situatia in care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea partilor, o hotarare, potrivit dispozitiilor art. 271 C. pr. civ. [6], care stabilesc in mod concret conditiile si modalitatea de consfintire a acordului de catre instanta de judecata. Hotararea de expedient la care face referire art. 271 C. pr. civ. constituie titlu executoriu, potrivit dispozitiilor art. 63 din Legea medierii: ”Hotararea de expedient pronuntata conform prevederilor prezentei legi constituie titlu executoriu”, nemafiind necesara investirea cu formula executorie a acesteia.
6. Concluzii
Medierea, asa cum a fost reglementata prin Legea medierii, confera o serie de avantaje atat pentru magistrati, pe de o parte, cat si pentru partile aflate in conflict, pe de alta parte, pe larg subliniate în doctrină [7].
Posibilitatea de investire cu formula executorie a acordului de mediere, instituit intre parti inainte de declansarea procedurii judiciare, vine sa completeze sfera avantajelor oferite de mediere, evidentiind o modalitate concreta, efectiva si rapida de punere in aplicare a dispozitiilor stabilite de catre parti. Pronuntarea unei asemenea hotarari reprezinta un pas important pentru medierea din Romania, instituindu-se astfel o practica judiciara in ceea ce priveste modalitatea concreta de valorificare a pretentiilor partilor stabilite prin intermediul procedurii de mediere.
Sursa: juridice.ro