Veseli târgoveţi în ale medierii

adina00271_400Editor, Av. Elena Adina Nica,
Mediator, Centrul de Mediere Craiova

Târguiala: vine o dată cu plăcerea tocmelii şi cu ceva bucurie că eşti târgoveţ.

Ca într-o piaţă bogată de toamnă, cu fructe, legume şi multe culori se aud glasurile mediatorilor entuziasmaţi de „Mica Reformă". Aşa că unii mai vechi, alţii mai noi, ne gătim în hainele bune, pregătiţi să venim în ajutor tocmai acolo unde supărarea oamenilor e mai mare.

Ce poate fi mai fertil pentru mediere în România, dacă nu o ploaie de prevederi legislative şi o populaţie în criză?

Astfel, mânaţi de la spate de UE şi norme, pornim cu elan, din ce în ce mai hotărâţi şi în sfârşit mai avizaţi să strigăm „ce e aceea medierea şi la ce foloseşte ea".

Nu sunt promisiuni deşarte. Dar cum să faci tu să prezinţi în termeni bine ticluiţi, sclipitori şi zornăitori medierea, când o alături cu nemulţumirea? Când chiar lângă taraba ta stă cea mai mocirloasă plămadă din om? Poţi să faci pliante vesele când mânia, tristeţea, durerea, neputinţa îţi oferă culori şterse diferenţiate poate doar de nuanţe sau de tuşe? Şi cât de fad şi gol sună uneori cele mai profunde vibraţii ale oamenilor când sunt prinşi în conflict ca într-un vârtej!

La ce ar răspunde ei acum, vlăguiţi de împotrivirea celuilalt?

Treziţi la viaţă acum de o reformă mică, ne amintim că ştim să umblăm printre oameni. Ne adunăm de prin casă ceva viaţă, ceva experienţă şi ceva plăcere de a ne târgui. Un târg e simplu: îţi dau - îmi dai. Şi totuşi medierea nu e o piaţă. Căci mai degrabă însoţeşti decât dai, deschizi uşi decât prescrii reţete.

Atunci la ce e bună medierea în vremea crizei? Nu la toate şi nu la fel. Căci într-un fel e bună pentru soţi, într-altul pentru bănci, spitale, medici, comercianţi şi şcoli. Şi altfel.

Cât timp e bună? Cât timp omul vede clar în sine, vede pe unde se află şi poate privi spre un remediu. Şi cât timp tu, mediator, îl „petreci" ca să poată vedea toate aceste lucruri şi mai ales pe celălalt cu care să se reîntâlnească. Aşa apare din nou forfoteala, culoarea şi veselia la taraba fiecărui mediator.

Căci nu târguiala de la colţ, ci încântarea că eşti mediator ne aseamănă cu târgoveţii, acum că lumea află de noi.

Acest editorial a aparut in Revista Romana de Mediere numarul 2 din data de 29.10.2010
Sursa: revista de mediere

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu